miercuri, 17 iunie 2009

pe bulivar

Update la final
Am schimbat multe trasee în drumul spre serviciu, da' o bucată a rămas tot timpu' constantă - aia între Casa Poporului şi parcul din faţa magazinului Unirea. Nu ştiu cum plm îi zice. Trec pe-acolo în fiecare zi pentru că alternativa e printre case ţigăneşti cu străduţe ca după bombardament şi câini imenşi (ma refer la zona din spatele mitropoliei). Şi pentru că îmi place ca, înainte să-mi înfig curu în scaunu ăla nenorocit în care stau toată ziua, să miros un pic umiditatea de la fântânile arteziene şi florile de tei pe ce consider a fi cea mai impresionantă stradă din Bucureşti (datorită imensităţii Casei Poporului, nu pt că ar fi deosebit de ornată sau specială).

În afară de asta, din când în când am deosebita plăcere să zgârii subtil cu pedala bicicletei portiera câte-unui cocalar cu număr albastru care parchează pe liniile alea galbene care cică ar fi pistă de biciclete (în afară de faptul că sunt biciclete pictate pe ele nu văd alt motiv pentru denumirea asta, da fie). Şi dacă am un noroc deosebit poate îl prind şi pe muistul de şofer înăuntru şi-l fericesc cu nişte înjurături bine plasate în aşa fel încât să-l las să reflecteze toată ziua despre cât e de prost.
Dar divaghez. Ce vroiam să zic e că am învăţat aleea aia pe de rost. Ştiu fiecare placăcare nu e bine îmbinată şi fiecare creanguţă care când înfloreşte se apleacă la înălţimea ochiului şi aproape fiecare zonă în care se strâng musculiţele alea în norişori. Au tot schimbat aştia borduri pe-acolo, au schimbat şi băncile de câteva ori. Mai sunt mitinguri şi greve şi zile ale berii şi de-astea când se depăşeşte limita de ţărani pe mp. Da până săptămâna asta nimic care să-mi afecteze traseul ideal pe alee.
Şi săptămâna asta au tras ăştia ţevi pe sub bucăţica de alee de 3m pe care o traversez în mod spectaculos înainte să mă arunc peste bordură spre tramvai şi să pun frână în ultimu moment. Au făcut un şănţuleţ de 3 cm. Tre să ridic un pic de cur când trec pe-acolo. Nu mă deranjează prea mult această schimbare. Mai ales că ţevile alea sunt pentru irigat teii. Şi la cât de călduroasă se anunţă vara asta, iniţiativa e excelentă.
Şi acum problema inevitabilă. Eh, problema e că acum irigarea aia se face non-stop. Adică ieri am trecut pe-acolo la 12, când îţi fierbea carnea în transpiraţie şi alea stropeau. Azi a plouat aproape toată ziua şi alea mergeau. Când m-am întors acasă, teii ăia erau ca într-o mlaştină din filmele cu commando. Serios, erau cel putin 20 de cm de apa deasupra pământului. Acuma nu mă hazardez să zic că ăştia sunt idioţi. Poate aşa se testează sistemu la început. Mâine îmi iau aparatu cu mine şi fac şi poze.
Update: Am avut aparatul la mine şi mai erau ţărani parcaţi pe liniile galbene şi stropitoarele mergeau (la prînz), da nu mi-a venit să mă opresc ca să pozez. În schimb, iarba încolţise deja. Şi azi (23.06) se formase chiar nişte gazon. Deci din partea mea bilă albă pentru primărie şi post fail. Şanţurile nu le-au astupat, da nu mai contează...

2 comentarii:

  1. Ba pai de ce cacat te miri ca stropesc astia intr-una? E ca faza cu aia de la ADPB care stropesc strazile pe timp de ploaie ca sa scoata norma. E un cacat Bucurestiu asta si asa va ramane mult de ceva vreme inainte. Bine dracu ca ai bicicleta si te mai strecori cat de cat...

    RăspundețiȘtergere
  2. Strada aia se numeste, pe buna dreptate, Victoria Socialismului. Bine i-a zis ceasca.

    RăspundețiȘtergere

tu ce zici?