Se afișează postările cu eticheta filozofeli. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta filozofeli. Afișați toate postările

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

dilema zilei

De ce căscăm?
Am văzut căcăscatu nu-i o chestie specifică oamenilor, se întîmplă şi la cîini şi pisici. Nu ştiu de păsări, reptile şi parameci, da cît de tare ar fi să vezi o raţă căscînd?
Să zicem căcască doar mamiferele de pradă (delfinii or căsca?). Uite ce cred io: pentru că acum milioane de ani nu erau aşa de multe celulare pe care să le scoţi din cînd în cînd, atunci cînd te simţi încolţit, ca să mai verifici o dată cît e ceasu sau dacă te-a sunat cineva între timp şi pentru că anatomia gurii lor de prădător nu le permitea să flegmeze pe jos cu superioritate, animalele noastre aveau nevoie de un instinct prin care să exprime o indiferenţă cool la ce se întîmplă în jur şi poate să-şi arate şi rîndurile de colţi cu o superioritate modestă, ca să zic aşa.
Şi, cu timpu, căscatu fiind asociat aşa de tare cu falsa plictiseală, în mod ironic am ajuns să căscăm şi la plictiseală adevărată şi în stările de somnolenţă.
Altă chestie cu căscatu e că dacă-l vezi pe unu căcască nu poţi să-l laşi să caşte singur, că doar n-o fi mai superior ca tine. Şi contrainstinctu ăsta a fost exagerat, şi acum caşti chiar şi la simple sugestii non-vizuale. Tu de cîte ori căscaşi de cînd citeşti asta? Caşti şi în momentu ăsta, aşa e?

miercuri, 27 octombrie 2010

prieteni

Prieten e ăla care se uită răbdător la tine în timp ce-i povesteşti problemele tale, aşteptînd să termini dracu de vorbit ca să-ţi spună şi el problemele lui, mult mai grave şi mai importante decît ale tale, pe care oricum nici nu le-a ascultat.
Cu cît ai mai multă răbdare să asculţi, cu atît ai mai mulţi prieteni. Ăia care se plîng tot timpul nu au nici un prieten.
Să nu te amăgeşti că ar interesa pe cineva ce ai tu pe suflet. Te asigur că nu a pierdut nimeni niciodată o noapte de somn din cauză că ai simţit tu o gîlmă pe coaie sau că ţi-a murit mîţa. Nu, toată lumea e indiferentă de tine. Dacă mori în somn în noaptea asta, mîine prietenii tăi se vor plînge celorlalţi prieteni despre necazul care s-a abătut asupra lor şi cît de mult suferă că ai murit, şi aşa roata prieteniei se învîrte.
Să nu exagerăm, s-ar putea să te deranjeze un pic dacă prietenul tău pe care-l ştii de la grădiniţă şi-a rupt gîtul şi n-o să mai meargă niciodată, dar în cîteva săptămîni o să-l uiţi şi-o să-ţi faci alţi prieteni care să nu se plîngă tot timpul despre cum ar vrea să nu mai aibă nevoie de ajutor să se pişe şi alte căcaturi de-astea.
Toată societatea se bazează pe ipocrizia asta de false sentimente. Dar nu prea ai de ales, trebuie să-i spui necazurile tale cuiva pentru că e o nevoie aproape fizică a omului. De-aia dacă nu ai prieteni te deprimi şi te spînzuri ca prostu. Nu contează că nu interesează pe nimeni, tu trebuie să te descarci şi poate chiar să găseşti un vinovat pt problemele tale.
Prin extensie, iubitele/iubiţii sunt prieteni cu normă întreagă în care/jurul cărora îţi pui din cînd în cînd pula/pizda. Ăştia sunt de doi ori mai greu de menţinut, că trebuie să le şi asculţi fără să auzi căcaturile şi să-i şi fuţi cu spor (ca să satisfaci ailaltă nevoie omenească, care-i şi mai a dracu). Dacă dai greş la una din astea, imediat fug să caute ceva mai bun şi te deprimi şi mai rău şi iar te spînzuri.
Singura relaţie oarecum sinceră e cea cu familia imediată. În asta vrei, nu vrei, eşti programat să fii implicat de cînd te-ai născut. Dacă nu te-a futut tactu cînd aveai 6 ani atunci eşti nevoit să-ţi pese mereu de familie.

joi, 1 iulie 2010

care-i diferenta dintre hard si soft?

La soft poţi să faci un seivas înainte să încerci o tîmpenie.

vineri, 18 iunie 2010

dilema zilei

De ce trebuie să ne purtăm coaiele la exterior?
Există vreo explicaţie neretardată pentru asta? Chiar nu mai era loc langă vezică pentru 2 biluţe? La femei de ce s-a putut?
Dacă chiar există un arhitect crecă se rîde de noi şi cu curu de 200 de mii de ani. Io unu m-am cam săturat să mi se tot fîlfîie cînd alerg pe plajă. Şi să se mi se lipească de pulpele interioare cînd e cald afară.
Ca să nu mai zic că e aproape imposibil să le razi. Cum atingi cu lama, pielea de pe scrot începe să se mişte şi să se încretească.
Plus că arată scîrbos. Pula stă dreaptă şi mîndră şi centrată şi coiale îi strică imaginea. Tot timpu e unu mai jos şi unu mai sus. Ba sunt lăsate, ba sunt foarte strînse. Dacă erau în interior, nu mai era nevoie de adaptări de-astea de precauţie.
Aproape că-mi e ruşine să merg în pula goală pe stradă. Adică, o femeie dacă se apleacă e un lucru frumos - sub curu în formă de măr vezi o scoică simetrică, eventual cu o perlă în ea. Io dacă mă aplec, îmi atîrnă şi se bălăngăne între picioare două bile păroase.
Singura utilitate pe care o văd e că se pleznesc peste lindic când fuţi din spate. Dar pentru asta avem si degete şi tot felul de jucării. Şi pe cine pula mea mai interesează dacă îi place femeii cum o fuţi? Nu merită. Mai ales că funcţionează doar pt 1 (o) poziţie.
Şi încă ceva - chiar trebuie să doară în halul ăsta? Adică nici nu mai pot să merg pe bicicletă fără să port chiloţi pentru susţinere. Şi acum e cît de cît bine, dar cînd o să fiu boşorog şi o să mi se lase de tot, o să îmi fie frică mereu să mă aşez?

miercuri, 31 martie 2010

cea mai crunta forma de prostie...

...e sa laşi bacşiş când îţi plăteşti facturile. Care pula mea e logica? O răsplăteşti pe aia pt că ai fost mulţumit de serviciul pe care ţi l-a făcut luîndu-ţi banii? Prostule!

marți, 2 martie 2010

o noua descoperire a cercetatorilor britanici

Atenţie!!!?! Post scandalos !!!1! A nu se citi dacă-mi eşti gagică ?!?
nsfw
Mi-am dat seama de o chestie: Unghii mari îneamnă că eşti nefutut de ceva vreme. Să mă explic:
Cazul I: eşti mascul.
I.1. Eşti labagiu. Indiferent dacă foloseşti stânga sau dreapta, un lucru e constant şi clar: pericolul de leziune e iminent. Nu contează viteza cu care freci mădularul, la un momentdat una din cele 4 unghii se va freca de piele şi, prin ardere, va expune ţesutul irigat cu sânge la microbii care mişună sub unghia vinovată de rană. Şi aşa te procopseşti cu o leziune subcutanată de toată "mândria". Pun mândria între ghilimele pentru că, dacă eşti labagiu, idealul în viaţă îţi e să fuţi organe care nu-ţi aparţin, şi atunci "organul" infectat este cel puţin un impediment. Şi pentru că eşti un labagiu cu experienţă, ai învăţat lecţia asta măcar o dată (odată?) în viaţă şi, în mod sigur, a doua oară o să preferi să-ţi tai unghiile decât să joci ruleta rusească cu pula ta. Aşa că eşti exclus.
I.2. Să presupunem prin absurd că ai fute o femeie. Dacă nu eşti manelist şi obiectul tău nu e o puradoaică de 12 ani, atunci eşti obligat la preludiu. Care preludiu, are cacomponentă necesară şi insuficientă frecatul lindicului cu degetele arătător+mijlociu până la "au bă, prostule". Ori, în caz de unghii lungi, acest procedeu neapărat duce la reacţii de tipul "ţipăt, palmă peste ureche şi plecat acasă" sau clasicul "genunchi în coaie şi întors cu spatele". Ţinând cont că lindicul e mult(?) mai sensibil decât vârful pulii, îl las pe cititorul mascul să deducăcă aceste reacţii sunt pe deplin justificate şi între timp să rămână nefutut.
Deci presupunerea a fost contrazisă.
I.3. Îţi plac peşterile întunecate, ca să zic aşa. Înainte să-ţi înfigi pula în ochiul maro bănuiesc că e nevoie de nişte lubrifiere românească gen uns cu margarină şi lărgit forţat, ambele necesitând un deşt care se pare că e unghios. Acum încep să cred că ăsta e principalu motiv pentru fisurile anale despre care citesc prin toate ziarele.
Cazul II: eşti femelă.
Cu nespus regret recunosc că această ipoteză nu e valabilă pentru exemplarele feminine. Pentru că demonstraţiile masculine sunt demontate una câte una când se schimbă genul. Punctual:
II.1. O femelă nu are nevoie să folosească degetele când face laba pentru că are la dispoziţie o variată gamă de jucării/alimente care pot substitui şi pula şi mâna. Dacă pt bărbaţi maximul pe care poţi să ţi-l procuri în scopuri erotice, fără să te filmeze proteve, e un balon care nu e umflat complet, fetele pot folosi orice de la schimbătorul de viteze până la castravete ca să se autosatisfacă.
II.2. Când te fute respectivul, poţi să-ţi ţii mâinile în aer tot timpu fără ca el să observe vreo diferenţă. Şi dacă se întâmplă să fie vreunznob şi să ţină morţiş să fie excitat prin preludiu, îţi poţi folosi lejer podurile palmelor ca să simulezi o singură mînă care apucă şi freacă, şi în felul ăsta eviţi deconspirarea unghiilor lungi.
II.3. Nici cunilingusu, nici foarfeca nu necesită ca terminaţiile degetelor să fie implicate direct în proces.

Acestea fiind zise, ar cam fi cazu să-mi tai unghiile. Apropo, de când mi-am dat seama de chestia asta, mersu cu metrou e mai interesant: în loc să caut să evit privirile celorlalţi, acum mă uit după unghii lungi şi mă rânjesc la posesori :)

miercuri, 4 noiembrie 2009

istori(sir)e

Ştiai că atunci când n-ai ceva bun de zis te minţi singur? Da.

Au făcut ăştia un experiment în care primeai nişte fotografii de vacanţă cu tine, dintre care una era făcută cu fotoşop într-un loc în care tu n-ai fost niciodată. Şi când te întrebau de locu ăla îl descriai în detaliu, inclusiv stările emoţionale pe care le-ai avut acolo. Cu alte cuvinte, eşti mincinos chiar dacă eşti convins că eşti sincer. Data viitoare când auzi că i se trage atenţia cuiva că înfloreşte o povestire, ia-i apărarea, că nu o face intenţionat.
Şi acum stau şi mă găndesc (socotesc, tot socotesc): cât din istoria omenirii e adevărat şi cât e fabricat de alde Herodot. Sunt şanse ca dacii sa fi fost creaturi jumate cal jumate şopârlă care mănâncă râme şi sacrifică copii? Dacă un istoric a scos din cur povestea cu oameni curajoşi care cresc albine? Crezi că exagerez? Uite un exemplu: ia orice manual de istoria românilor şi o să citeşti că pe tacsu lu Decebal îl chema Scorilo. De unde ştiu asta? Pentru că au găsit o oală undeva pe care scria "Decebalus per Scorilo". Nu a ţinut nimeni cont ca "per" poate însemna multe lucruri în multe limbi. Ei au ales "fiul lui". Nici n-a contat ca Decebal nici nu era rege când s-a făcut vasul. Nici măcar faptul că era îngropat sub o casă oarecare şi că probabil au mai existat şi alţi daci pe care-i chema Decebal şi aveau o oală şi un tată. Nu, ei au hotărât ca cu astea 3 cuvinte să-i facă regelui arborele genealogic pe care l-ai învăţat tu la şcoală. (Dacă nu mă crezi, goagăl)
Dacă ţii cont că istoria, alături de matematică, fizică, biologie, economie, fac parte din ramura analitică a cunoaşterii, pe care se bazează evoluţia noastră ca specie, rezultă că societatea e construită din minciună.

Aşa că hai să-ţi povestesc o treabă aşa cum mi-o aduc io aminte.
Eram la berea trisăptămânală de după serviciu din jeg, cu un motociclist şi cu un cocalar (să-i zicem Costi Valoare). După ce ne-am matolit bine ni s-a făcut poftă de cireşe aşa că ne-am dus la pomu de peste stradă sa ne-o satisfacem. Io am purces în a mă cocoţa în vârfu pomului şi a culege cireşele în ghiozdanul nou cumpărat în timp ce ăia doi strigau ceva neinteligibil de jos către mine. Mai târziu am aflat că mă sprijineam pe liniile de troleu.
Ne-a întors la bar ca să le dăm şi fetelor, da pân-acolo ne-am îndopat cu ele şi nu mai rămăseseră decât câteva, iar ghiozdanu, faţa şi mainile îmi erau toate roşii. Nu ştiu cât am mai baut, cert e că până m-am hotărât să plec spre casă nu mai circula nici un autobuz. Da io m-am plantat în staţie oricum.
Poate încurajată de mine, o gagică s-a hotărât şi ea să aştepte maşina.
Am schimbat o privire cu ea. Nu a mai stat mult cu mine şi a plecat pe jos în direcţia în care trebuia să merg şi io. M-am gândit că are dreptate şi am pornit şi io agale în urma ei cu gându la drumu neplăcut de plictisitor de o juma de oră care mă aştepta. Tipa a sesizat că mergem în aceeaşi direcţie şi probabil a prins mai multă încredere, pt că a început să grăbească pasul. Bună idee, zic io - dacă merg mai repede ajung şi mai repede acasă. Aşa că am intrat într-un jogging relaxat. Tipa mi-a aprobat muteşte perspicacitatea şi a început şi ea să alerge, parcă mai repede decât mine.
Nu m-am lăsat mai prejos şi am încercat să mă ţin cât mai aproape de ea. Deja drumul era mult mai interesant. După un timp însă, fuga se transformase în sprint şi m-am văzut nevoit s-o las să câştige şi să ma odihnesc. Atunci mi-am adus aminte că aveam lichid roşu pe mâini, pe faţă şi pe ghiozdan.
Săraca fată.

Notă: e primul post scris în stare de luciditate; sper că nu m-am făcut de râs.

luni, 31 august 2009

placinta zilei


Update: asa e

Am folosit estimări optimiste:

  • Somn: Io prefer să dorm 10 ore, dar minimul necesar pt un om normal e 8 ore.
  • Serviciu: Corporatiştii şi-ar da juma de deget ca să lucreze doar 8 ore pe zi, dar ăsta e standardul constituţional.
  • In baie: Duşuri şi excremente, exclusiv laba. Io, de exemplu, mă uit la un serial dimineaţa în timp ce mă cac, iar la serviciu joc snake pe veceu, deci timpul meu în baie ar fi dublu, dar păstrez valorile minime.
  • În bucătărie: Deşi unii oameni mai şi găteşte, nu doar pun un salam între doi jumătăţi de pâine.
  • Naveta: Io sunt norocos şi fac 45 de min dus-întors pân la serviciu. Dar dacă stai în drumu taberei şi lucrezi în pipera şi nu ai bicicletă, ajungi la 3 ore lejer.
  • Treburi casnice: Dus gunoiu, aspirat, cumpărat mâncare, reparat clanţa... de-astea. În medie.
  • Treburi sociale: Citit ştiri, ascultat un album, un episod dintr-un serial pe care-l urmăreşti, o bere rece cu un amic şi în general orice chestie care te ţine în legătură cu societatea.
  • Timp personal: Suma pauzelor de care ai nevoie ca sa nu innebunesti, inclusiv laba. Nu tre să-ţi dau exemple, pt că ştii la ce mă refer.

Ei, şi întrebarea mea este: ce pula mea viaţă e asta când joci de 2 săptămâni diablo în alea 2 ore libere, şi abia ai ajuns la nivelu 23.
Băga-mi-aş pula.

graf

luni, 17 august 2009

asea...

N-am mai scris de mult (demult? de mult? de-mult-timp. da, e de mult. sau?...) asa ca o să încerc să-mi aduc aminte ce chestii am mai văzut şi mi s-au părut interesante şi să le exagerez cât pot.

1. Ieri am plecat după un suc (pe bune; mâncasem un pepene şi n-am vrut să mă risc cu altceva...) şi am uitat să iau cheia la mine. Şi interfonu nu merge de ceva vreme. Şi era ora siestei de duminică după-masa.
Am încercat toate combinaţiile care mi-au venit în minte la interfon. Apoi am zis să încerc uşa din spate, o fi deschisă. Cu ocazia asta am aflat că blocu e mai lat decât pare. Era închisă.
Până la urmă m-am aşezat pe scară cu sucu, am rupt un colţ de pâine şi am aşteptat. Şi am tot aşteptat ca prostu cel puţin juma de oră, tresărind la fiecare zornăit de chei. Da nu era bai. Nu mă grăbeam nicăieri. Mie de obicei îmi place să privesc lumea de pe stradă. Singuru lucru bun la avut geam spre stradă e că poţi face lejer people watch. Mai ales dacă stai la 10. Când mă întorc de la serviciu, al doilea lucru pe care-l fac e să mă înfig în pervaz. Chiar şi juma de minut, poate surprind un personaj interesant. Primu e să desfac o bere.
No, şi la un momentdat o parcat o maşină fix în faţa mea. Erau în e 2(doi) familii care probabil faceau carpul întorcându-se de la ţară. O familie se debarca şi părinţii celeilalte o ajutau cu bagajele în timp ce copii - respectiv o blondă arătoasă, cel puţin anu 3 de liceu - aşteptau cuminţi pe scaunu pilotului ca s-o studiez io.
Şi în timp ce-mi dam cu părerea despre ce fel de muzică ascultă şi ce formă-i au sfârcurile, deodată şi-a îndesat un deget în nas. Na, mă gândeam, poate-o mănâncă pe interior. Dar ea, foarte relaxată şi privind în continoare în gol, scoate minereul şi, printr-o mişcare atât de elegantă încât m-a naucit, îl degajează pe banda rulantă - respectiv limba - şi suge din el cu poftă.
M-a bufnit râsul şi m-am întors cu faţa la interfon ca să nu mă observe, dar am continuat s-o văd în geam. Şi fata continua să foreze acolo. Mi-am dat seama că are exerciţiu pentru că gestul era 80% reflex. Nu cred că era conştientă de ce face. Şi mişcarea degetelor - absolut sublimă: biluţa, încă amorfă, îi ieşea din nas şi printr-o arcuire care-mi aducea aminte de un plonjon la trambulină stil ghemuit (pentru că, aproape insesizabil, mucul lua formă sferică atunci când şi degetul mare se implica în procesul extracţiei) ateriza în gură aproape fără strop, unde era supt cu plăcere, după care procesul se relua.

2. Azi am pedalat ca un căpiat şi am batut recordurile de dus şi de întors de la serviciu, în condiţiile în care merida n-o fost unsă de mine încă. 14 respectiv(azi îmi place să zic respectiv) 17 minute cu tot cu stat la nişte semafoare. O fi din cauză că traficu s-a mutat pe şoselele patriei.

3. Cică o nuntă la biserică costă nr de meleoane invers proporţional cu distanţa faţa de centrul capitalei. Pe ţiganii ăia care se însurau azi la biserica aia de lângă mitropolie pe care vin nemţii cu autocarele s-o viziteze şi în faţa căreia parcaseră o limuzină (albă) lungă de vreo 8 geamuri oare cât i-o fi costat?

4. Am visat acu vreo 2(doi) nopţi demonstraţia riguroasă a faptului că nu există extratereştri şi am zis că tre s-o pun neapărat pe blog, da între timp am uitat-o. Deh.

Pe măsură ce beau o să-mi mai amintesc chestii.

sâmbătă, 1 august 2009

cugetarea zilei(3)

Neliniştea e cel mai inutil sentiment.
Nu mă refer la nerăbdare sau disperare ci la frica de eşec. La emoţia de la examen sau la fluturii din stomac pe care-i ai când ieşi cu o tipă pe care vrei să o fuţi. Cu ce te ajută că ai uitat puţinu pe care-l ştiai din cursuri sau că te porţi ca un pămpălău?
Nu e o chestie de competivitate pt că nu cred că eşti avantajat dacă ai mai multe emoţii ca adversaru. Nici instinct primar nu e. Crezi că strămoşilor noştri le venea să se cace înainte să plece la vânătoare? Ce instinct primar e ăsta dacă laşi dâre de căcat şi îţi iau pumele urma?
Io zic că emotivitatea nu are nici o explicaţie şi timizii trebuiesc eliminaţi din bazinu genetic. Aşa că dacă vezi un sfios, arde-i un şiret sănătos în coaie. De 2(doi) ori, ca să fii sigur.

vineri, 17 iulie 2009

parerea mea

E că oamenii moderni sunt predispuşi să fie antisociali. Mai ales ăştia crescuţi în urbe, parcă sunt nişte sălbatici. Ar face orice ca să evite contactul cu fiinţe din aceeaşi specie.
Io aş da vina pe interreţea... Şi pe teve. Şi pe orice opreşte comunicarea interumană.
Dacă ţii cont de vorba asta, e evident că omenirea se îndreaptă spre idiocraţie. Lipsa de comunicare e cea mai mare bubă a societăţii.
Părerea mea...

miercuri, 15 iulie 2009

cugetarea zilei(2)

Oare dacă ai mei ar fi fost întrerupţi în timp ce mă concepeau şi o amânau pe a doua zi sau schimbau locul faptei, io mai existam? Sau era altu cu câteva ore mai tânăr în locu meu acum?

marți, 14 iulie 2009

cugetarea zilei

Cum apar aluniţele? Deodată?
Ce probabilitate e ca să mă uit la o bucată de piele şi să văd cum se maroneşte un pixel subit?

cuvântul zilei

suveică. Nu ştiu sigur ce înseamnă, da sună mişto.
Suveică. Suveeeeeeeică. Suuuuuveeeeeeeeeeică. Hehehe
Da.

joi, 9 iulie 2009

Oameni(2)

Ei bine, io azi am descoperit regula mea de aur după care îmi aleg oamenii decenţi şi te asigur că e impenetrabilă. Regula e să atragă cât mai puţin atenţia. Ca să o explic o să iau pe rând speciile pe care le întâlnesc pe stradă.

1. Fetele
Eşti îmbrăcată în culorile papagalului exotic ca să sari în ochi din prima? Îţi sclipesc chestii pe haine sau în buric ca să fii observată şi pe întuneric? Ţi se termină fusta imediat sub gât şi bluza e cât un sutien numa că total transparentă pentru că ai impresia că dacă arăţi nişte buci şi sfârcuri toţi băeţii te doreşte deşi se vă doar şunci şi jeg în buric? Ţipi "fă" şi "fată" în toate direcţiile ca să întorci privirile spre tine? => cocalar
Nu te îmbraci în fustă decât atunci când eşti în spaţii închise şi printre cunoscuţi ca să nu bălească labagiii prin metrou? Nu te dai cu parfum pentru că preferi să te speli şi ca să nu zgândăreşti instincte de maimuţe cu mirosurile tale fine? Mergi cu capul în pământ şi dacă se întâmplă să schimbi o privire cu un sex opus, chiar şi cu un decent, întorci imediat ochii ca să nu-i dai idei? => decent
2. Băieţii
Mergi numai însoţit de o haită cât mai numeroasă şi eşti în permanentă competiţie cu ceilalţi ca să ocupi cât mai mult loc în spaţiu şi să te auzi cât mai tare astfel încât să ai toată atenţia numai asupra ta şi în acelaşi timp superioritatea numerică a grupului să-ţi ofere avantaj tactic şi încredere asupra oricărui fraier are tupeu să te roage să nu mai urli ca o vită şi să opreşti în morţii mă-ti telefonul cu manele? Porţi tricouri roz cu sclipici şi bijuterii din aceleaşi motive ca fetele omoloage de mai sus şi-ţi spui pe înfundate despre pletoşii care tocmai ţi-au fericit gura cu nişte puli sau umeri bine plasaţi că-s poponari? => cocalar
Încerci să ajungi cât mai rapid dintr-un loc în altul ca să nu petreci prea mult timp în zonele populate unde-şi fac veacul oameni care n-au altă treabă decât să se bage în seama cu cine trece pe-acolo? Te simţi nevoit să eviţi privirile tuturor pentru că ai învăţat că, dacă ai atras atenţia, ori ţi se cer bani pentru 11 fraţi de-acasă sau mama bolnavă sau bisericacutare ori îţi iei un pumn pentru că te-ai uitat într-un anumit fel sau cineva a vrut să demonstreze ceva sau te uitai în direcţia (punctul cardinal al) cracilor gagicii cuiva? => decent
3. Bicicliştii (adicăcare se deplasează pe doi roţi)
Ţi-ai înţepat toba cu şurubelniţa şi te dai pe străzile rezidenţiale doar când eşti convins că toată lumea doarme (ora 3 e cea mai indicată) că să audă tot cartierul ce motor puternic ai? Faci wili printre maşini ca să vadă toţi ce expert eşti şi când te calcă un tir pe cap faci campanie de atragerea atenţiei asupra motoriştilor? Suprasoliciţi scuterul pe coastă pentru că eşti ambiţios să întreci toţi pietonii care urcă în paralel, şi în acelaşi timp să-i surzeşti un pic cât să te ţină minte? => cocalar
Treci prin toate canalele de lângă bordură ca să nu deranjezi maşinile şi să te scuipe sau să-ţi arunce cu bere-n roată copiloţii din mers, deşi ai dreptul să ocupi toată banda? Încetineşti şi ocoleşti cu mare atenţie maşinile parcate pe oprirea interzisă pentru că nu ştii dacă au avariile puse ca piua sau semnalizează că ies din parcare sau dacă-ţi dau cu portiera peste degete? => decent
4. Maşiniştii
Eşti primul care claxonează lung când se face verde, ca să ştie lumea că eşti alert şi eventual că ştii să înjuri ca la carte o băbuţă întârziată pe trecerea de pietoni? Iei orice curbuliţă cu scărţâit de roţi ca să întorci toate privirile şi să îi laşi cu gurile căscate în fumul de gaz pe care-l laşi în urmă? Faci liniuţe cu bicicliştii la semafor? Înjuri băieţii care-şi plimbă prietenele, de după protecţia volanului maşinii de 'jdemii de euro a lu tac-tu, ca să observe lumea că eşti băiat mare şi emancipat? Ai umplut parbrizul de abţipilduri şi papiţoi şi ţi-ai pus prenumele scris pe o plăcuţă în parbriz ca să ştie toţi că Gigi n-a vrut nici mort să elibereze banda pe autostradă? Scoţi bâta de beisbol şi-l aranjezi pe fraierul care ţi-a ocupat locul de parcare chiar dacă-ţi zice că el îl plăteşte de un an la primărie? => cocalar
Blochezi uşile şi ridici geamurile la semafoare şi încerci să ignori ţiganii care-ţi spoiesc maşina şi-ţi cer bani deşi ştii că te mai alegi cu nişte zgârieturi la faza asta? Nu răspunzi la claxoanele de taximetrişti înfuriaţi că te-ai oprit la semafor deşi era galben sau că nu te bagi dracu odată, deşi e clar că ai bloca intersecţia daca te-ai băga? Aştepţi răbdător până ce copilul se lămureşte că nu glumeşti şi chiar îl laşi să traverseze pe la trecerea de pietoni în loc să-l speli pe faţă cu apa din balta care s-a strâns din ploaia uşoară de acum 2 zile? => decent

PS: În timp ce-mi aduceam aminte şi scriam exemplele care clasifică oamenii în cocalari îmi venea din ce în ce mai greu să le cred. Dacă nu aş fi trăit sau văzut cu ochii mei aş fi zis că mint. Aşa o fi peste tot?

Oameni(1)

Toţi avem un set de reguli şi categorii după care filtrăm şi clasificăm oamenii pe care îi întâlnim în viaţă. Avem nevoie de el ca să ştim pe cine trebuie să evităm sau cui să-i acordăm mai multă atenţie, în funcţie de felul în care ne influenţează ziua. După acest sistem distribuim oamenii într-o piramidă socială.

0. În vârful piramidei e persoana cu care îţi doreşti să stai bot-n-bot toată viaţa, care îţi ştie toate secretele şi tu pe-ale ei şi cu care nu te saturi niciodată să vorbeşti sau să-i stai pur şi simplu alături în tăcere. Pot fi şi mai multe persoane de mai multe sexe, dar aici am intra niste tabuuri care mă depăşesc. Deci idealul ar fi o singură persoană din sexul pe care-ţi place să-l fuţi. Tocmai de-asta e-n vârf. Persoana asta a trecut prin toate filtrele şi a îndeplinit majoritatea criteriilor tale şi acum e aproape parte din tine.
1. Apoi vin acei oameni de prezenţa căror te bucuri întodeauna şi pentru care ai sări oricând în foc necondiţionat. Ăştia se numesc prieteni şi ca să-i ajuţi pe ei renunţi oricând la orice în afară de familie. Şi ei ţi-au îndeplinit criteriile şi nu le-a lipsit decât atracţia chimică să ajungă in grupa 0.
2. La nivelul 2 sunt ăia cu care ai pasiuni comune. Pot fi o parte din colegii de serviciu, oamenii cu care joci fotbal, oamenii cu care bei etc. Categoriile astea se intersectează şi reuniunea lor include grupa 1.
Aici se termină oamenii care te bucură. Pe cei care urmează îţi petreci ziua încercând să-i eviţi.
3. Oameni pe care nu-i ai la inimă dar eşti obligat să-i tolerezi. Aici intră majoritatea rudelor, cealaltă parte din colegii de serviciu şi pilele cu care trebuie să fii ipocrit pt că s-ar putea să ai nevoie odată de ele.
4. Oameni pe care pur şi simplu nu-i suporţi. (io le zic cocalari)
5. Restul populaţiei sau ăia pe care nu ai apucat să-i treci prin suficiente filtre pentru a-ţi da seama cum sunt.
6. Oameni pe care pur şi simplu îi urăşti.

Ca să-l judeci pe unu îl treci prin următoarele filtre:
1. Cum e îmbrăcat.
2. Ce expresie are fix în momentul ăla pe faţă.
3. Ce a spus prima oară când l-ai auzit.
Majoritatea sunt eliminaţi până aici. Pentru restul:
4. Câte puncte de interes aveţi în comun.
5. (După ce petreci ceva vreme cu el) Câte chestii ascunse au ieşit la iveală la beţie.
6. Cât eşti de deacord cu chestiile ascunse.

Pentru că oameni e mulţi şi trebuiesc trecuţi foarte rapid prin filtrele 1-3, s-au inventat categoriile sociale. De exemplu, la pct 1 io elimin din prima corporatiştii(cravata), hipstării(fular), cocalarii(tricou roz), aurolacii(lipsă papuci) şi mulţi alţii. Doar haina-l face pe om, nu? Şi sunt o grămadă de categorii de-astea, în funcţie de ce salariu are, ce muzică ascultă, ce fetişuri are... Într-un final fiecare dintre noi le unificăm pe alea la care ţinem morţiş în una singură şi ne referim la noi (incluzând grupa 1 a piramidei) ca fiind ăia decenţi şi restul oamenilor e proşti.
Hai, nu mai nega, că şi tu faci la fel. De câte ori ai zis "Ce să-i faci? Nişte ţărani.."? Atunci te-ai delimitat de o mare majoritate a populaţiei şi te-ai inclus într-un grup decent al oamenilor care au citit măcar o carte care nu e popă de pică.

(postul s-a lungit prea mult şi l-am spart în doi) continuare...

joi, 2 iulie 2009

omul este un animal social


atât.

mulţumesc! noapte bună!! sunteţi cei mai tari!!!

marea mea rugăminte este să luaţi şi mărunţelul

Asta mi-a zis ăla de la bancă, înainte să-mi dea banii.

Normal că mi-am înăbuşit cu greu un râs isteric spontan. Da când mi-am revenit am început să mă întreb: oare de ce-o fi zis asta? Românii lasă bacşiş la bănci? Sau monezile au ajuns atât de inutile încât nu mai ştie lumea cum să scape de ele?
Nu ştiu tu, da io mi-am procurat o puşculiţă în formă de glob şi un portofeluţ cu buzunărel pentru că am socotit că dacă ţin într-un loc tot mărunţelul pe care-l pierd într-o lună pe sub diverse chestii pot să-mi cumpăr 2(doi) beri în plus.

miercuri, 17 iunie 2009

statistici

Prolog: Da, ştiu... am fost ocupat... m-am jucat, am lenevit sau (de cele mai multe ori) am fost prea beat ca să mă intereseze suficient de mult încât să mai scriu ceva. Bine, nici acu' nu-s treaz, da' nimeresc cât de cât tastele. Mai am o bere la (timişoreana la sticlă. 15 mii. întreabă-mă de unde şi poate-ţi zic) frigider; poate o beau şi pe-aia până mă culc şi găsesc liniştea sufletească (beţia adică)... Până atunci, să-ţi zic la ce-am reflectat azi:
Crecă fu cea mai sufocantă întoarcere de la serviciu de anu' ăsta (la ora 19), şi mă apucă o lene să pedalez... Aşa că facui ce fac io de obicei ca să treacă timpul mai repede: numărai chestii. Şi cum ştiam deja câte crengi mă lovesc în faţă în drum spre casă, găsii altceva:

Măine dimineaţă o să-mi desfund faţa din pernă pentru a 9320-a oară. Ştiu că nu te interesează da', pula mea, nu încerc să te impresionez aici. Statisticile care urmează sunt calculate sub influenţă, aşa că le estimez un plus-minus 1%:
Nu ştiu alţii cum sunt, da io dorm 12 ore pe zi. Cu zilele care nu sunt uichend sau concediu se fac vreo 11 în medie. Hai să zicem 10, căcând eram copil şi nu mergeam la şcoală dimineaţa eram mai nerăbdător să mă trezesc. Deci 3900 de zile le-am dormit. În alte 10 de zile am futut (dacă râzi pe sub mustaţă superior, sugi pula! io am futut doar fete la care am ţinut, da? de fapt termenu' corect e "am făcut dragoste cu"). Şi astea-s numa' chestiile utile pe care le-am făcut în pat. Căcând încercam să fut spaţiu' dintre saltele înainte de pubertate sau când mă holbam la tavan şi îmi faceam curaj să merg la cursu' de fizică şi puneam telefonu' să sune din 3 în 3 minute nu se pune. Deci să zicem 3910 zile de stat în pat.
30 de zile m-am spălat pe dinţi. 120 de zile m-am căcat. 60 de zile m-am pişat. 180 de zile am făcut laba. 150 de zile de râcâit piele moartă în cadă. Şi ăsta e doar timpu' util pe care l-am petrecut în baie. Nu mai zic de cât mi-am comparat urechile în oglindă, cât mi-am studiat limba sau cât am dormit cu closetul în braţe. Deci 540 de zile în baie.
De când mi-a cumpărat tata primu PC (în clasa a 9-a) până ieri m-am jucat în medie vreo 4 ore pe zi la calculator. 600 de zile. Încă 300 de zile de studiat şi interpretat pornografie (mă declar specialist. îmi arăţi un film pe care nu-l cunosc şi-ţi dau o bere. da nu mizerie gen jena geimson, că-ţi dau o sticlă de bere în tâmplă.) si 10 zile de învăţat Turbo Pascal. In anii 1-3 de facultate (când stăteam la cămin) vedeam cam 4-5 filme pe zi şi/sau 10-12 episoade de seriale. N-o să mă apuc să socotesc ce seriale am văzut, câte episoade aveau şi de câte ori l-am văzut pe fiecare, da estimez o medie de 3 ore pe zi (pe lângă joc, care în anii respectivi era diablo sau sc). De atunci am lăsat-o mai moale - acum e cam o ora pe zi. Inca 350 de zile. În total 1260 de zile. Şi asta-i numa timpu util petrecut la calculator. Cât mi-am căutat numele pe goagăl şi cât am rezolvat teme şi căutat referate nu-ţi mai zic.
Dpdv logistic, să merg la şcoală îmi lua cam juma' de oră dus-întors, cu ocol pe la covrigărie; până la facultate, cam 2 ore dus-întors, cu ocol pe la berărie. Până la servicii, în medie, la fel. Deci 140 de zile de deplasat la locurile faptelor.
Şi acum vine partea cea mai regretabilă: 18 ani de şcolit şi 4 ani de muncit care practic mi-au fost furaţi. În total 550+350=900 de zile. 900 de zile în care am fost o vită în cireadă. Şi numărătoarea continuă...
Rămân 2570 de zile (cu tot cu excepţiile menţionate) în care n-am fost obligat să fac ceva( că, na, să dormi/te caci/pişi eşti obligat de natură, să fuţi/te speli/faci laba/înveţi/munceşti eşti obligat de societate şi să te joci/uiţi la filme/scrii blog eşti obligat de cultura populară) şi am fost io însumi. Şi nu mi-e ruşine să-ţi zic ce-am fost:
Între 4-6 ani am fost confuz. Se întâmplau o grămadă de chestii în juru meu şi tot ce vroiam io era să mă joc cu soldăţei.
Între 7-18 ani am fost excitat. Simţeam că e ceva special la femei şi vroiam să le explorez.
Între 18-douăşşide ani am fost curios. Realizam că băutul berii are o limită şi vroiam să o aflu.

vineri, 5 iunie 2009

mustaţă

Bă, mi-am lăsat mustaţă. Nu ştiu cum mi-a venit ideea...
Iniţial am crezut că vreau să demaschez conformismul care dicta că mustaţa e asociată cu ţăranul comun. Acum câţiva ani am mai incercat experimentul ăsta cu o mustăcioară ca a lu' Hitler. Atunci am rezistat doar 2 zile pentru că atrăgeam prea multă atenţie.

Acum mi se pare un act de eroism: adică io mă arunc în faţă şi mă declar un ţăran (deşi aparent e evident că sunt un bucureştean modern) ca să induc confuzie în rându' populaţiei superficiale care se întâmplă să mă zărească. Da' în realitate nu reuşeam să-mi dau seama cum de mi-a venit ideea asta "nebună". Şi azi am realizat:
Aveam nevoie de mustaţa asta ca să mă introducă. Adică am observat cum atunci când îmi râgâi şaorma mâncată de dimineaţă, lumea din juru' meu are tendinţa să se-ndepărteze cu o expresie scârbită. Acum, că am mustaţă, sunt recunoscut ca ţăran, şi faptul că îmi rearanjez coaiele într-o situaţie socială nu mai e suprinzător ci chiar cultural.
Mi-am lăsat mustaţa pentru că în subconştient vreau sa fiu acceptat cu tot cu prejudecăţi. Când vin spre tine şi de la câţiva metri încep să duhnesc a transpiraţie amestecată cu bere e pentru că nu folosesc duş sau deodorant şi tu o să fii pregătit pentru asta când îmi vezi mustaţa. Mustaţa o să-mi justifice de-acum faptul că nu folosesc furculiţa când mănânc şi că am tot timpu' o scobitoare între dinţi.
Aşa că din momentu' ăsta mă aştept să dispară expresiile şocate de pe feţele celor care mă văd că-mi suflu mucii în manşetă. Dacă eraţi oameni educaţi, mustaţa ar fi trebuit să vă prevină.
Şi ce dacă port haine rupte şi/sau jegoase şi îmi bag pula în diverse chestii din când în când. Tu, ca bucureştean, ar trebui să fi mai înţelegător şi să observi mustaţa justificatoare. A, şi pe aceasta cale aş vrea să urez un călduros 'sugi pula' tuturor celor pe care i-am ofensat de-a lungul şederii mele în capitala ţării.

despre obiceiurile mele antisociale o sa revin in curand
PS: Pentru că sunt provincial şi nu am nici un fel de sensibilitate artistică (ca să nu mai zic că sunt ţăran cu mustaţă), nu o să mă pozez în nici un fel; dacă vrei neaparat să vezi cum îmi stă cu mustaţă, tre' să mă chemi la un bar şi să-mi cumperi cel puţin o bere; am zis.